3

Alta stampa

Mortii se-nmulteau ca merele cu viermii,
ca fulgerul de zapada ne topeam.
Ah, ce caldura fuse in aceasta iarna,
ce serparie si ce izgonire !
Rizind, maica-mea aniversa
a nu stiu cita izgonire a mea din ea, -
tatal meu cu o mina indiferenta si grea
cu unghia mi-a aratat o piatra,
dar nu s-a obosit sa-mi spuna
ce sa inteleg

Nedreptatea ca forma de contemplare a naturii

Penele se strimbau,
iar zborul era in apa.
"A", doamne,
ce biserica fara tara !
Nasc stelele copii
si rosie de singe imi este lumina, -
tacerea-mi urca in creieri,
nedragostea tatalui meu de tine, mama,
In ce ev m-ai nascut,
cine mi-a taiat buricul,
cine m-a mosit pe mine ?!
De ce mi l-ai lasat pe tata
sa ma spele pe fata ?
Unde este singele tau sacru,
cel care incremenind pe mine
i-ar speria pe Persi
atunci cind cint peanul ?
Ti-e sete, mama,
pe nisipuri arzatoare cum stai ?
Sunt rece, mama,
Bea-ma de sete !

4

Lectie despre cerc

Se deseneaza pe nisip un cerc
dupa care se taie in doua,
cu acelasi bat de alun se taie in doua.
Dupa aceea se cade in genunchi,
dupa aceea se cade in brinci.
Dupa aceea se izbeste cu fruntea nisipul
si i se cere iertare cercului.
Atit.

Alesul

Alesul cailor este paianjenul.
Alesul paianjenilor este elefantul.
Alesul alesilor este neintelesul,
este streinul,
cum fata de riu este inul.
In ales te imbraci de singuratate
cu moarte.
Voi nu stiti, dragii mei, ca sunteti morti
si cind miscati, ca sunteti trasi la sorti,
ca n-aveti Rubicon,
ca n-aveti Domn,
ca este nu este.
Ce poveste !
Nu exista timp, dragii mei,
Ah, vai mie, vorbesc mortilor !

5

Stress

Cind ea suridea din coltul buzelor ei,
cadeau capete retezate de morti
vazuti de la distanta.
Un nelamurit miros de gutui
ma-nstraina de taina cuvintului.
Niciodata eu nu am iubit-o,
mi-e frica sa ma si gindesc la ea.

De vina pe care noi nu o stim

De frica toti aveam un orizont,
de frig ne faceam cu totii cercuri,
toti ne mincam pe toti,
rinjind cu coarne si cu colti.

El ne-a facut ca sa ne umileasca,
a dat cu merele pacatului in noi, -
de stele, astazi, bolta nu-mi mai e cereasca,
imi este un noroi :
strigatul mamii nascindu-ma,
soldatul adolescent care moare fara iubita,
timpul,
timpul,
timpul
care ne-mbatrineste ca si cum am fi vinovati
de o vina pe care
noi
nu
o
stim.

4

Triumful

Tatal meu plingea cu lacrimi sarate
pe roata carutii.
Cai cei patru la numar,
tragind la cvadriga,
murisera de insolatie si de alte stele !
Pe jos, copii, va zic,
sa mergem pe jos !
Drumul e lung, fluturii sunt multi, -
sa azvirlim cu sandaua dupa fluturi !
Astazi vom minca lanci si cirpe de steaguri
pina la sufocare !

Ca orice fiinta transparenta,
de tot nevazutul ma murdarisem.
Inchisesem usa deschisa spre rai
cu un cal de sticla,
prin care vedeam un iepure,
prin care zaream un vulture,
prin care stravedeam o vulpe,
prin care il vedeam pe nenascutul de mine
intins pe dulceata de bronz a glontului
incoronat cu zarzavat,
gatit,
si fiert,
si de mincare.