Mircea Eliade
1907 - 1986
1. Ghilgames in cautarea nemuririi - Istoria credintelor si ideilor religioase. |
Epopeea lui Ghilgames este, desigur, cea mai celebra si populara creatie babiloneana. continuare |
---|
Text oferit de : Florin Romila
.
.
.
.
.
.
..
1 Ghilgames in cautarea nemuririi
Eroul, Ghilgames, regele Uruk-ului, era deja celebru in epoca arhaica, si au fost regasite si
citeva episoade din versiunea sumeriana a vietii sale legendare. Dar, in ciuda acestor antecedente, Epopeea lui Ghilgames, este opera geniului semitic : a fost compusa in limba akkadiana ,
pornindu-se de la diverse episoade izolate. Este una dintre cele mai emotionante legende despre cautarea nemuririi sau, mai exact, despre insuccesul final al unei intreprinderi care parea sa
aiba toate sansele de reusita. Aceasta saga care debuteaza cu excesele erotice al unui erou dublat de un tiran, dezvaluie, in ultima instanta, inaptitudunea virtutilor pur eroice de
a transcende radical conditia umana. |
2 Intovarasit de Enkidu, el se indreapta catre o padure indepartata si fabuloasa de cedri, pazita de o fiinta monstruoasa si
atotputernica Huwawa. Cei doi eroi il doboara, dupa ce i-au taiat, in prelabil, cedrul sacru. Revenind in Uruk, Ghigames este remarcat de Istar. Zeita il invita sa se casatoreasca cu ea, dar el
refuza cu insolenta. Umilita, Istar isi implora tatal, Anu, sa creeze " taurul ceresc ", pentru a-l distruge pe Ghigames si cetatea lui. Anu la inceput refuza, dar se inclina
atunci cind Istar il ameninta ca va da drumul mortilor din Infern sa urce la lumina. " Taurul ceresc " se napusteste asupra Uruk-ului si mugetul sau doboara sute de oameni
de-ai regelui. Enkidu totusi reuseste sa-l prinda de coada si Ghilgames ii implinta spada in ceafa. Furioasa, Istar se urca pe zidurile cetatii si il blestema pe rege. Imbatat de victoria lor,
Enkidu smulge o coapsa a taurului ceresc si o azvirle in fata zeitei, acoperind-o de injurii. Este momentul culminant al destinului celor doi eroi ; dar, totodata, prologul unei
tragedii. In aceeasi noapte, Enkidu viseaza ca a fost condamnat de zei. A doua zi cade bolnav si se stinge dupa douasprezece zile. |
3 El soseste la muntele Masu si gaseste poarta prin care Soarele trece zilnic. Poarta este
vegheata de o pereche de oameni-scorpioni , pe care numai "vazindu-i, omul moare "( XII, II, 7). Neinvinsul erou este paralizat de groaza si se prosterneaza supus. Dar
oamenii-scorpioni recunosc partea divina din Ghilgames si ii dau voie sa patrunda in tunel. Dupa douasprezece ore de mers prin intuneric, Ghilgames razbate de cealalalta parte a muntelui, intr-o
gradina miraculoasa. La o anumita distanta, la malul marii el o intilneste pe nimfa Siduri si o intreaba unde se afla Udnapistim. Siduri incearca sa-l faca sa-si schimbe parerea : " Cind
zeii i-au faurit pe oameni, ei au harazit oamenilor moartea, viata au pastrat-o pentru ei. Tu, Ghilgames, satura-ti pintecele. Fii vesel ziua si noaptea. Fa sarbatoare din fiecare zi, cinta si
joaca ziua si noaptea. . . " (X, III, 6-9).
|
4 calatoria prin tunel, ispitirea Sidurei, traversarea Apelor mortii. Erau
intr-o oarecare masura incercari de tip eroic. De data aceasta este vorba de o proba de tip spiritual, caci numai o forta exceptionala de concentrare poate sa-l faca pe un om capabil sa ramina
treaz sase zile si sapte nopti. Dar Ghilgames adoarme indata si Utnapistim exclama sarcastic : " Priviti-l pe omul cel tare care cauta nemurirea : somnul, ca un vint puternic, a navalit
asupra-i ! " (203-204). El doarme sase zile si sapte nopti fara intrerupere, si cind Utnapistim il trezeste, Ghilgames il mustra ca l-a trezit dupa ce abia a atipit. Cedeaza insa, in
fata evidentei si incepe sa se vaite : " Ce sa fac, Utnapistim, incotro sa ma duc ? Un demon a pus stapinire pe trupul meu ; in camera in care dorm locuieste moartea, si oriunde as
pleca moartea e linga mine ! " (230-234).
|
5 se inteleaga ca, fara ajutorul zeilor, unele fiinte ar fi susceptibile sa obtina nemurirea, cu conditia sa iasa victorioase din anumite probe initiatice. Vazuta din aceasta perspectiva legenda lui Ghilgames ar fi, mai degraba, povestea dramatizata a unei initieri ratate.
|
6
|